Nada pentru babusca

• 30% pesmet, cât mai fin măcinat;
• 20% tărâţe;
• 20% biscuiţi, cu gust diferit, în funcţie de sezon: în sezonul călduros cu gust de vanilie, iar pe ape reci de primăvară timpurie sau toamna târziu biscuiţi cu cacao, contând şi culoarea închisă ce închide culoarea întregului amestec;
• 20% seminţe uleioase prăjite şi măcinate, în funcţie de specia vizată:
• cânepă pentru babuşcă sau floareasoarelui
• pentru oblete;
• 5% nucă de cocos răzuită şi prăjită uşor;
• 5% purici de baltă uscaţi, măcinaţi.

Şi acum să le luăm sub lupă pe fiecare. Primul component, de bază, pesmetul, intră în marea majoritate a nadelor, chiar şi a celor de renume.
Tărâţa are rolul de a desface bulgării aruncaţi în apă şi, de asemenea, să urce şi să coboare în coloana de apă de deasupra nadei. Biscuiţii, prin zahărul e
care-l conţin, au rol de liant şi ajută ca nada să nu se desfacă în aer, în timpul lansării în apă.
Seminţele uleioase au rolul de a grăbi tranzitul intestinal al nadei, prin uleiul pe care-l conţin. Se înlătură, astfel, apariţia fenomenului de săturare, ce
ar face ca peştii să nu mai prezinte interes pentru momeala din cârlig. Dacă optăm să prăjim acasă cânepa sau seminţele de floarea-soarelui, acest lucru se
poate realiza în cuptorul de la aragaz, iar pentru măcinat putem utiliza râşniţa de cafea.
Trebuie să vă atrag atenţia că măcinatul seminţelor uleioase este mai greu, fiindcă se lipesc de fundul râşniţei. De aceea, vă recomand să amestecaţi
seminţele în proporţie de 1:1 cu mălai, de exemplu şi, astfel, după măcinare se va obţine un amestec ce poate fi uşor scos şi, pe deasupra, nu strică nici
aparatul, dar nici proprietăţile nadei. Nuca de cocos este foarte apreciată de către toate albiturile şi de aceea nu poate lipsi nici din nada pentru babuşcă.
Puricii de baltă, recunosc, sunt mai greu de procurat şi nici nu sunt ieftini, motiv pentru care pot fi înlocuiţi cu momeală vie: viermuşi sau, mai bine, pinkies roşii, preferaţi de babuşti.