miercuri, 11 mai 2011

Momeli Vegetale

Momeli Vegetale. Momelile de natura vegetala sunt formate din aluaturi, paste fainoase, gris, mazare si alte legume cu pastai, porumb si toate cerealele, fructe mici coapte, frunze de legume pentru fitofagi etc. Putem include aici si unele paste aromate si colorate, preferate in special in occident.


Cartoful trebuie sa fie asa cum se cere pentru salata de cartofi, deci mai cleios si nu sfaramicios. Cartofii care contin mai mult amidon sau care sunt prea fierti se tin mai putin pe carlig si pot fi folositi doar pentru nadire sau pentru realizarea unor aluaturi.
Cartofii noi sunt buni abia cand sunt destul de copti, altfel au un gust ce displace pestilor. Cartofii trebuie totusi bine fierti, ceea ce se verifica prin inteparea lor cu un cutit. Cartofii nefierti complet se tin mai bine pe ac, dar infigerea acului este mai dificila.  Cartoful se agata pe un carlig zis italian, adica mai rotunjit si cu brat mai scurt, cu paleta, recomandat mai ales pentru crap.
Daca pescuim in timpul verii, in varful unui carlig mare punem un cub de cartof fiert, cu latura de 1 cm. Pentru prinderea babustii si a platicii folosim un carlig mai mic si un cub de cartof mai mic.


Aluaturi si mamaliga Aluaturi se fac din cartofi, gris, faina de malai sau pesmet etc., iar uneori si din turta dulce, chiar cu miere. Nu este totdeauna usor sa fierbem un aluat bun, pentru ca totul depinde de reteta, de calitalea fainii si a celorlalte materii prime folosite.  Vom prezenta doar cateva retete, care nici pe departe nu epuizeaza intreg meniul pescaresc. Aceste retete sunt verificate si apreciate si de alti pescari.


Aluatul de cartofi: Se fierb cartofii in coaja cu o zi înainte, se curata de coaja, se dau pe razatoare si se framanta cu faina de calitate sau integrala pe care o adaugam pana obtinem un aluat care sa se tina bine si sa nu se lipeasca de degete. Facem din aluat galuste lunguiete si le fierbem aproximativ 25-30 minute.  Daca o parte din faina o vom inlocui cu gris aluatul va fi mai rezistent la rupere, iar daca vom folosi doar faina fina, aluatul va fi moale si lipicios, inainte de a-l fierbe, putem sa saram aluatul sau sa-l indulcim, dupa cum obisnuim (nadirea !...), putem sa-i dam o culoare galbuie sau sa-i adaugam o aroma. In tot cazul, o colorare in galben-portocaliu atentioneaza pestele.


Crochefe de cartofi: Cartofii curatati se fierb intr-o oala, dar inainte de a fi complet fierti, se scurge o parte din apa, se presara faina pe fundul vasului cu lingurita si nu prea mult. Dupa aproximativ 10 minute de fierbere cartofii sunt gata, iar faina capata o culoare usor galbuie; se freaca intreaga compozitie cu lingura, dar inainte de aceasta se adauga un colorant portocaliu dupa care totul se poate framanta usor (cald) pe o planseta.  Acest aluat este mai moale decat precedentul si este mai bun ca momeala pentru platica mare si mica, caras, lin si, desigur, este ispititor pentru orice peste nerapitor.


Aluatul de gris: Se prepara mai repede ca precedentul. Fierbem apa masurata ca pentru mamaliga si cand da in clocot, punem grisul si mestecam cu o lingura. Dupa cateva minute compozitia devine vascoasa si lipicioasa. O scoatem si o modelam in palma sau pe un fund de lemn pana devine suficient de vascoasa.


Aluat din cartofi, paine si galbenus cu ulei: Cartofii fierti (in coaja) si decojiti se amesteca cu galbenus fiert si miez de paine alba. Se adauga ulei (numai de floarea soarelui) pentru a-i da aroma si a-l face mai plastic. Este o momeala preferata pentru albitura si in special pentru obleti si caras.


Aluatul de pesmet: Se amesteca la rece pesmetul cu apa si se lasa la umflat, apoi se framanta cu degetele ca miezul de paine. Se picura si putin ulei de floarea soarelui.


Aluat din paine cu mamaliga: Se prefera pentru "babaroase" mai cleioase, framantandu-se cu mana uda pana devine o pasta vartoasa.  Aluatul din mamaliga si faina: Se pregateste la foc; unii ii mai pun cascaval moale dat prin razatoare.


Mamaliga de porumb: este o momeala de baza, care se prepara fara sare, fierband-o si framantand-o pana devine o pasta mai tare. In mamaliga se poate adauga sprot de floarea soarelui, turta de dovleac, etc. Exista foarte multe variante de mamaliga pentru pescuit.  Toate aluaturile se pastreaza invelite in panza umeda si pe masura folosirii, din ele se taie felii din care se fac babaroase sau patratele. Aluatul alterat sau mucegait este respins de pesti.


Pastele fainoase: macaroanele, lazanele si fideaua groasa se fierb ca pentru consum, dar fara sare. Se taie in segmente de marimi corespunzatoare. Este o momeala buna pentru albitura si caras.


Mazarea uscata este o buna momeala daca se foloseste cea din recolta anului respectiv, nu mai veche. Se fierbe fara sare. Ca sa nu se sfarme la fiert, inainte de a se fierbe se pune la inmuiat, ca fasolea uscata. Nu se fierbe totusi prea tare, ca cea pentru consum, pentru ca devine sfaramicioasa.


Porumbul si mazarea verde trebuie, de asemenea, fierte, dar nu prea tare. Mazarea din comert (conserve, sterilizata) este si ea eficienta. Se preteaza la caras, crap, clean, porcusori, babusca etc. Porumbul in lapte nu trebuie fiert.


Ciresele si visinele, de preferat cele mici si moi, constituie hrana preferata a cleanului. Bune rezultate dau si coacazele, bucatile de prune coapte, zmeura.


Semintele fierte de canepa si in, din recolta pana la un an, dau rezultate excelente la babusca si in amestec cu ale ingrediente sunt foarte bune la nadirea crapului.

Momenli Naturale

Momeli Naturale. Momelile naturale pentru pescuitul sportiv se pot clasifica in trei mari grupe: momeli naturale vii, momeli naturale provenite din alimente si momeli de imitatie si sintetice.  Momelile naturale vii, la randul lor, se pot clasifica in: momeli din rame, viermi, larve; momeli din insecte, momeli din animale mici (soareci, broaste) care pe parcursul sedintei depescuit pot muri. Unele din momelile moarte fiind inca proaspete, pot fi folosite (pestisori, insecte s.a.) sau chiar conservate.  Momelile naturale din alimente constituie o sursa mare si foarte diversificata, de la boabele de cereale sau oleaginoase pana la amestecuri fierte din faina cu melasa, sprot de floarea soarelui, turta de dovleac etc.
Din categoria momelilor provenite din alimente mai fac parte si unele resturi de la abatoare (sange, mate etc.).  De asemenea, au mai aparut imitatii de mamaliga dintr-o pasta moale colorata, chiar cu aroma. Foarte raspanditi sunt si colorantii pentru viermusii vii, mai nou si pentru rame (in SUA), iar pentru pastele de cereale se mai folosesc si diverse arome. Atat aromele cat si colorantii au rolul de a forma la pesti o obisnuinta, un fel de reflex.  Veriga de legatura intre momeala si nadire, in cazurile de mai sus, o constituie priceperea pescarului.  Descrierea momelilor se face, din punct de vedere practic, dupa forma, structura, marimea lor etc.

Nade si momeli pentru Crap

Nade si momeli pentru Crap. Crapii sunt omnivori si au preferinte alimentare in functie de sezon. De la aceasta regula face exceptie Amurul, acesta avand predilectie pentru hrana de natura vegetala. Tot in categoria exceptiilor mai fac parte Fitofagul si Novacul (crapi chinezesti) care consuma numai plancton de natura vegetala respectiv animala, acestia neputand fi capturati prin mijloace specifice pescuitului sportiv decat in mod accidental - motiv pentru care nu vom insista prea mult asupra lor.
Nadele au rolul de a atrage si a mentine pestii in zona in care pescuim si sunt constituite, de regula, din amestecuri de seminte (soia, grau, porumb, canepa etc. - intregi sau macinate), aluat, arome, coloranti, continand uneori si cantitati moderate de rame, viermusi albi. Nada este bine sa fie aleasa corelat cu momeala utilizata si nu intamplator. Intotdeauna trebuie avut in vedere ca nada sa fie aleasa cu grija in functie de sezon, de caracteristicile lacului, de hrana naturala oferita de lacul in cauza.
Momeala are rolul de a atrage pestele si de a-l determina sa inghita acul. Aceasta este fixata prin intermediul unor fire auxiliare, denumite uneori “fir de par”, sau se fixeaza direct pe ac. La fel ca si nada, momeala optima se alege tinand cont de sezonul de pescuit, de caracteristicile lacului si de hrana naturala oferita de lac.
Un lucru mai putin stiut de pescari este ca insasi PH-ul apei joaca un rol important in alegerea sau prepararea nadei optime. Intr-un iaz bogat in calciu (PH ridicat) si deci si in hrana, nadele bogate in aminoacizi sunt putin eficace. Buletele “sarace”, pe baza de gris, cu o aroma simpla ca atractant, reprezinta alegerea inteleapta pentru acest caz. O nada simpla si clasica cu o aroma si putin ulei volatil devine usor acida. Intr-o apa cu PH-ul 7-7.5 aceasta diferenta prezinta interes pentru crap. In cazul apei dure (PH 8.5), nada de mai sus devine prea acida pierzandu-si atractivitatea ca urmare a gradientului ridicat de aciditate (diferenta mare de aciditate). In acest caz vom pune in nada putin carbonat de calciu sau coaja de ou care au rolul de a diminua aciditatea nadei. A se intelege aici ca problema este valabila atat pentru nada cat mai ales pentru momeala, cazul reprezentativ - buletele.
Aciditatea apei poate fi masurata cu reactivi sau se poate estima “la ochi”: o apa cu alge pline de cochilii de scoici si melcisori este in general calcaroasa, unde crapii cresc repede si unde intalnim exemplare mari. Aici ne vom feri sa utilizam nade acide. Din contra, in cazul unei ape cu PH sub pragul lui 7, pescuitul este mult mai usor de practicat, fiind mai putina hrana. In acest caz crapii raspund mai usor la nadele imbogatite cu aminoacizi, ulei de peste, faina animala (de oase), vitamine. Repet, in apele bogate in hrana, aceasta nada acida nu prezinta interes deosebit pentru crap. Am facut un experiment in cateva randuri: intr-o balta cu apa cu PH ridicat, am pescuit in conditii identice cu un bulete acid si unul simplu. Scorul de 4/9 in favoarea buletelui simplu a demonstrat teoria PH-ului. Cu ani in urma un pescar mai in varsta a pescuit langa mine folosind ca nada mamaliga ramasa de la masa. Eu aveam mamaliga speciala, indulcita, colorata si aromata. Numai ca mamaliga mea mi-a adus un crap de 1 kg pe cand vecinului, om simplu de tara, i-a adus 3 bucati la 3-8kg/buc..
Momelile si nadele pentru pescuitul crapului se impart in doua grupe importante, conform prezentarii din tabelul urmator:


Momeli / nade de origine vegetala
Momeli de origine animala
  • porumbul (de lapte, uscat sau fiert);
  • graul (uscat sau fiert);
  • mazarea;
  • cartoful;
  • floarea soarelui;
  • castraveti, rosii;
  • mamaliga;
  • painea;
  • buletele;
  • pufuleti.
Observatii:
Experienta a aratat ca rezultate foarte bune se pot obtine prin combinarea mai multor nade sau momeli. Un exemplu il constituie amestecul de paine si mamaliga ce poarta numele de cocolos.
Pentru pescuitul crapilor de orice marime:
  • viermusii (de culoare alba sau roza);
  • libelulele;
  • ramele;
  • greierii;
Pentru pescuitul exemplarelor mari si foarte mari de crap:
  • lacustele;
  • coropisnita;
  • scoicile;
  • racii.


Atunci cand momelile individuale nu dau rezultatele scontate, se recomanda utilizarea acestora in diverse combinatii (carcalete). Cel mai des se foloseste combinatia dintre o momeala vegetala si una animala (ex. mamaliga cu rama sau viemusi, cocolosul cu rama sau viermusi) si uneori rame si viermusi impreuna.
Asa cum s-a amintit in repetate randuri, momeala se alege in functie si de caracteristicile lacului (hrana naturala, PH-ul apei, natura fundului bazinului, hidrodinamica apei…) respectiv de anotimpul in care pescuim. Niciodata nu vom obtine satisfactii daca nu tinem cont de aceste observatii.

Fazele Lunare

Ca satelit al planetei noastre, Luna are o miscare de rotatie in jurul Pamintului pe o orbita aproape circulara, cu o perioada ce 27,3 zile. Aceasta perioada se numeste perioada siderala - perioada in care Luna se intoarce in aceeasi pozitie, in raport cu stelele. Din cauza unghiului sub care vedem regiunea iluminata de Soare vedem cum Luna prezinta diferite faze (faze insemnind procente diferite de iluminare a discului Lunii). Multi oameni cred ca fazele Lunii sunt datorate umbrei Pamintului, conceptie gresita. Pentru a explica fazele Lunii trebuie sa luam in cosiderare orientarea a trei corpuri ceresti: Soarele (singura sursa de lumina), Pamintul si Luna. Fazele Lunii se repeta la 29,5 zile, aceasta perioada numindu-se perioada sinodica. Fazele Lunii au urmatoarele denumiri:
Luna Noua - cind Luna se interpune intre Pamint si Soare, fiind iluminat discul de pe fata nevazuta.
Primul Patrar - cind Luna este la o elongatie de 90 de grade, est, fata de Soare; atunci vedem doar jumatate din discul lunar iluminat (jumatatea din dreapta).
Luna Plina - cind Luna se afla la 180 grade de Soare; vedem atunci tot discul lunar iluminat (cind Luna se afla in faza de Luna Plina, rasare cind apune Soarele si apune cind rasare Soarele).
Ultimul Patrar - cind Luna se afla la o elongatie de 90 grade, vest, fata de Soare; vedem jumatatea din stanga a discului lunar iluminata